la-Resita.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii resitenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Cel mai mare muzeu tehnic în aer liber din Europa, al Locomotivelor, de la Reșița

Agerpres

 

Cel mai mare muzeu tehnic în aer liber din Europa și singurul din România este Muzeul de Locomotive cu Abur din Reșița, declarat monument istoric.

'Muzeul Locomotivelor cu Abur din Reșița se individualizează, în primul rând, prin unitatea sa de conținut. Cele 16 exponate, aflate în proprietatea și administrarea Fundației Uzinele de Fier și Domeniile Reșița, sunt monumente istorice de valoare națională și universală, clasate în Patrimoniul cultural național mobil, categoria Tezaur și sunt reprezentative pentru întreg ciclul de fabricație reșițean, început în 1872 și încheiat în 1964. Spre deosebire de majoritatea muzeelor tehnice, amplasamentul muzeului reșițean este exclusiv în aer liber', afirmă Walter Fleck, purtător de cuvânt al Fundației Uzinele de Fier și Domeniile Reșița.

Colecția de locomotive cu abur a fost constituită pe actualul amplasament în anul 1972, la aniversarea unui secol de producție de locomotive cu aburi la Reșița, prin eforturile inginerului Mircea Popa, director al Uzinelor reșițene din acea vreme. Locomotivele, pregătite pentru casare după retragerea lor din circulație, au fost practic salvate de la dezmembrare și topire. 

Inaugurarea colecției a reprezentat ultimul act al amplelor manifestări prilejuite de celebrarea bicentenarului uzinelor reșițene, 1771-1971, marcate cu mare fast în municipiul de pe Bârzava. Relansarea colecției sub sigla 'Muzeul Locomotivelor cu Abur Reșița — Cel mai mare muzeu tehnic în aer liber din Europa' a avut loc la 16 septembrie 2012, în cadrul evenimentului '1-40-140' organizat de Fundația Uzinele și Domeniile Reșița și dedicat împlinirii a 140 de ani de la construirea primei locomotive cu abur din sud-estul Europei, la Reșița, și a 40 de ani de la constituirea colecției Muzeului de Locomotive cu Abur Reșița.

Locomotiva RESICZA, capul de serie al producției reșițene, și, prin extensie, românești, de locomotive cu abur, reprezintă piesa centrală a colecției muzeului. Locomotiva, de tipul StEG 52, este prima dintre cele trei construite în premieră în spațiul sud-est european. RESICZA a fost realizată după modelul locomotivei 'SZEKUL', construită în atelierele StEG de la Viena, după proiectul lui John Haswell. 'SZEKUL' a fost adusă la Reșița în 1871, după o călătorie pe Dunăre de la Viena la Baziaș, continuată pe calea ferată până la Oravița, iar de aici pe o platformă trasă de boi, până la Reșița. Locomotiva, care dezvolta 45 CP și o viteză de 11 km/h a primit numărul de circulație 1 și a fost folosită o lungă perioadă pe linia de cale ferată Reșița — Sekul. 

RESICZA, prima locomotivă construită în spațiul sud-est european a primit, evident, numărul de circulație 2, număr pe care și l-a pierdut însă în timp, la fel ca și placa nominală. De altfel, locomotiva a ajuns, după câteva decenii de funcționare neîntreruptă, la Câmpia Turzii. Aici a fost reperată, la sfârșitul anilor 50, de un grup de elevi reșițeni aflați într-o excursie. Informația a stârnit vii ecouri la Reșița, iar în urma demersurilor făcute de oficialii vremii, locomotiva a fost readusă în municipiul de pe Bârzava, în 1961, și garată pe o linie de manevră în fața Fabricii de locomotive din complexul uzinal local. Aici a stat până în 1972, când și-a luat locul pe actualul amplasament, în centrul colecției de locomotive din Triaj, loc în care se găsește și în ziua de astăzi.

 

Poate că tocmai concursul de împrejurări prin care a ajuns la Câmpia Turzii a salvat-o de la casare. Celelalte două locomotive surori ('BOGSAN' și 'HUNGARIA') au fost casate în perioada interbelică, după zeci de ani de serviciu pe căile ferate ale StEG și, după reîntregire, ale UDR.

'Vedetă la timpul ei a fost HUNGARIA, ea fiind expusă în anul 1873 la Expoziția Mondială de la Viena. Dacă, din păcate, nu ne-a rămas nicio fotografie care s-o înfățișeze expusă în pavilionul de la Viena, alături de alte locomotive cu abur construite în vestul Europei, locomotiva cu numărul de circulație 4 este prezentă într-o fotografie-document, realizată la Oravița, unde a fost transportată de la Reșița, tot pe o platformă trasă de boi, asemeni locomotivei SZEKUL', susține Walter Fleck.

Al doilea exponat, în ordinea importanței istorice și a valorii simbolice, îl reprezintă locomotiva 704.402 (15) 'PRINCIPESA ELENA'. Aceasta este a doua locomotivă construită pe actualul teritoriu al României, în 1925, prima locomotivă — 704.401 (14) purtând numele 'PRINCIPELE CAROL'. Construirea acestor două locomotive și contractele pentru dotarea CFR care au urmat transferă producția reșițeană din zona pseudo-artizanală și de prototip în cea de producție industrială și de serie.

Cele două locomotive de cale ferată îngustă, folosite pe căile ferate forestiere din zonele Oravița și Anina, au fost totodată și primele locomotive cu abur supraîncălzit fabricate în România de Uzinele de Fier și Domeniile Reșița, care au preluat și dus mai departe, după reîntregirea țării, tradiția industrială a uzinelor StEG. Cele două locomotive aveau un ecartament de 700 mm, o greutate în serviciu de 22 tone și o putere de 220 CP. Dacă locomotiva CFF 704.401 a fost casată în 1970, 'sora' ei, CFF 704.402 a supraviețuit, găsindu-și locul în 1972 pe unul din soclurile actualului muzeu. 

Dacă la momentul respectiv i s-a rezervat acest loc din considerente mai curând practice — fiind mai ușoară a putut fi ridicată cu macaraua—în momentul de față putem spune că a fost vorba de o coincidență fericită, ținând cont de importanța ei în ansamblul de monumente istorice care constituie patrimoniul Muzeului de Locomotive cu Abur Reșița, susține Walter Fleck.

'Chiar dacă trei dintre celelalte 14 exponate nu sunt construite la Reșița, colecția Muzeului de Locomotive cu Abur este reprezentativă pentru întreg ciclul de fabricație, incluzând și mentenanța locomotivelor, început în 1872 și încheiat în 1964. Prin faptul că locomotivele CFU28 (fabricație MAV Budapesta — 1900), CFF 704.209 (fabricație StEG Viena — 1917) și CFR 50.025 (fabricație StEG Viena — 1921) au fost utilizate cu precădere pe liniile uzinale și forestiere ale UDR, odată cu reparațiile aduse de-a lungul exploatării lor, ele au fost practic asimilate producției locale de locomotive', spune purtătorul de cuvânt al Fundației Uzinele de Fier și Domeniile Reșița.

Intrarea la Muzeul de Locomotive cu Abur Reșița este este gratuită.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014