la-Resita.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii resitenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

La Ocna de Fier se află primul muzeu particular de minerale estetice din România

Agerpres

 

Primul muzeu particular de minerale estetice din România, care funcționează încă din 1950, îi aparține mineralogului Constantin Gruescu, din Ocna de Fier.

Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului adăpostește o colecție impresionantă, de peste 2.000 de exemplare de flori de mină, din aproape toate zonele României, dar mai ales din Caraș-Severin: Ocna de Fier, Dognecea, Sasca Montană sau Moldova Nouă, Armeniș ori Teregova. Alte exemplare de flori de mină au fost aduse în urma unor schimburi sau prin achiziționarea de la alți colecționari de către vestitul mineralog. 

Constantin Gruescu este Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin, titlu pe care l-a primit în urmă cu un deceniu, iar pentru că anul acesta a împlinit 90 de ani, a primit și titlul de Cetățean de onoare al orașului Bocșa, căruia i-a donat 105 piese muzeistice, din colecția proprie. 

"Până la această vârstă m-am străduit să ajut oamenii. Toată activitatea mea a fost împărțită oamenilor. Există trei universități care au câte o sală mineralogică ce îmi poartă numele, două în Timișoara și una în Reșița, cinci muzee, cele din Banat, dar și Muzeul Național din București și Palatul Culturii din Iași. Dacă vindeam colecțiile mele, făceam multe milioane, dar pentru că nu am fost egoist, sunt miliardarul sărac. Însă, nu e frumos și nu e bine ca un colecționar să fie egoist, numai pentru el. Eu sunt fericit să văd că oamenii se bucură de strădania mea de o viață. Ultima oară, am făcut o donație importantă orașului Bocșa, pentru că se află în punctul terminal al Munților Dognecei, și mă bucur că actuala administrație locală se străduie să facă o locație corespunzătoare pentru cele peste o sută de exemplare", mărturisește Constantin Gruescu.

Pentru acest lucru, Primăria și Consiliul Local Bocșa i-au acordat titlul de Cetățean de onoare și intenționează să amenajeze o sală muzeală "Constantin Gruescu — mineralogie și estetica fierului", care să poată fi inaugurată în cel mai scurt timp.

"Am început reparațiile, deja, la acest imobil, suntem pe drumul cel bun. Dorim să facem și o invitație celor care vor trece prin orașul Bocșa, să viziteze viitorul complex muzeal, ce cuprinde sala muzeală Constantin Lucaci, viitorul muzeu Constantin Gruescu, un muzeu de etnografie și un parc tematic", a afirmat Dan Liuț, directorul Casei de Cultură din Bocșa. 

 

Sala de expoziție permanentă a devenit, în timp, necorespunzătoare, având o suprafață de doar 40 de metri pătrați, fapt pentru care Constantin Gruescu a organizat nenumărate expoziții itinerante.

Exponatele au valoare științifică deosebită pentru cei care lucrează în domeniu, sunt de o frumusețe rară, într-un colorit divers și în forme care mai de care mai interesante. Printre rarități, muzeul găzduiește macla japoneză a cuarțului, macla coaxială cu dublă sau triplă maclare, fier-oligistul de tipul trandafirilor de fier, granați grossulari și andradiți. Dacă unele dintre ele au forme zoomorfe, altele pot fi asemuite cu diferite peisaje, lucruri care ne înconjoară, până la chipuri umane. După cum susțin specialiștii, unele sunt galbene (sulful nativ de la Calimani), altele roșii cu gri (realgarul de la Moldova Nouă), verde cu gri și cafeniu (malachitul de la Ocna de Fier), liliachii (cuarț, varietate de ametist), roz (cuarțul roz de la Ocna de Fier), aurii (pirita), bordo cu negru (calcita limonitizata), galbene aurii (granatul de la Ocna de Fier). Datorită cristalizării diferite, unele exponate sunt compuse din concreșteri cu fețe pătrate (pirita de la Dognecea), triunghiulare (galena), în timp ce maclele coaxiale prezintă concreșteri radiale (cum este crucea Sf. Andrei). 

Unele dintre cele mai deosebite exemplare o reprezintă Macla "Gruescu", un cuarț de formă coaxială cu concreșteri radiale și care are formă de cruce, pe care mineralogul Constantin Gruescu a găsit-o, în 1972, la Ocna de Fier, dar și "Colierul Reginei", cum a fost denumit de către mineri (calcit și calcopirită). În același muzeu, însă într-o vitrină, se află și "Otrava cardinalilor" (realgar și bourdonit). I se spune așa din cauza urmelor de sulfură de arsen, o substanță otrăvitoare pe care o conține.

Colecția lui Constantin Gruescu, considerată o adevărată hartă geologică a Munților Metaliferi ai Banatului, este unică în țară și cuprinde sute de piese unicat, fapt pentru care a fost vizitată de mulți specialiști în domeniu din întreaga lume și de mari personalități, printre care s-au aflat și fostul președinte Emil Constantinescu. De altfel, dovezi în acest sens stau și volume întregi în care trecătorii pe la muzeu au lăsat scrise impresiile lor despre ceea ce au văzut în Muzeul de Mineralogie de la Ocna de Fier. Pentru regina Beatrice a Olandei a fost organizată o expoziție, la Prefectura Timiș, ocazie cu care i-a și oferit un cadou mineralogic.

"Muzeul este cunoscut ca fiind unic în lume, în care toate speciile de minerale de fier sunt sub formă de macrocristale, precum și patru subspecii (pseudomorfoze), fiind citate în literatura de specialitate numai în acest muzeu", susține Constantin Gruescu. 

Potrivit acestuia, florile de mină, care farmecă prin gingășia lor, ne îmbogățesc sufletul și chiar ne apără de ceea ce este rău. De altfel, localnicii au numit Muzeul de Mineralogie de la Ocna de Fier drept "Casa Binelui", având în vedere beneficiile pe care le aduc aceste pietre speciale. Cuarțul roz, de exemplu, se spune că are proprietăți paranormale, de liniștire a sufletului.

"Din păcate, județul Caraș-Severin a avut patru muzee care au dispărut: cel de la Moldova Nouă, muzeul de la liceul din Oravița, cel din Băile Herculane și cel de la Steierdorf-Anina, pentru că mineralele sunt tentante, sunt valori care se pot transforma ușor în bani", spune vestitul mineralog.

Este cunoscut ca fiind o personalitate remarcabilă în domeniul mineralogiei estetice, nu doar în România, ci și pe plan internațional. Constantin Gruescu este membru al Societății Române de Științe Naturale și membru de onoare al Asociației Internaționale a Mineralogilor din Basel (Elveția), al Societății Culturale "Plai Mioritic" din Iași și al Societății Române de Geografie. 

Constantin Gruescu s-a născut la 12 aprilie 1924, în comuna Dognecea, județul Caraș-Severin, și provine din generații de mineri. Pasiunea și fascinația pentru minerale a avut-o încă din fragedă copilărie.

Chiar și la această vârstă venerabilă, Constantin Gruescu își întâmpină vizitatorii cu multă dragoste și le vorbește despre fiecare exemplar în parte, pentru că, fiecare, are povestea lui. Celebrul mineralog te cucerește încă de la intrarea în muzeu, mai ales prin optimismul de care dă dovadă.

"Eu mă gândesc la viitor, la ceea ce o să fac peste câțiva ani. Sunt cel mai fericit atunci când vin copii și tineri la mine, la muzeu, pentru că ei sunt viitorii miniștri, care mi-au promis că îmi vor deschide un muzeu mondial, o locație modernă și spațioasă. Și pe ei îi cred!", spune, zâmbind, Constantin Gruescu.

Datorită lui Constantin Gruescu, Banatul, județul Caraș-Severin și zona minieră Ocna de Fier figurează ca puncte de referință în marile cataloage ale colecțiilor celebre de pietre prețioase din lume. Prin acest muzeu, Constantin Gruescu a căutat să dovedească faptul că din această zonă a pornit cultura și civilizația fierului cu cel puțin o mie de ani înainte de Hristos. 

Comuna Ocna de Fier este situată în partea de nord a județului Caraș-Severin, la o distanță de 25 de kilometri față de municipiul Reșița și la șapte kilometri față de orașul Bocșa.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014